Contribuții din partea factorilor de decizie externi
ACTUALIZARE 18 IAN. 2023
Echipa Meta responsabilă cu interacțiunile cu factorii de decizie în ceea ce privește politicile privind conținutul interacționează cu organizații ale societății civile, cu persoane din mediul academic și cu alți lideri de opinie, pentru a aduna cunoștințe și experiență pe măsură ce ne dezvoltăm politicile privind conținutul. Colaborăm cu echipe interne pentru a include feedbackul factorilor de decizie în procesul de dezvoltare a politicilor. Obiectivul nostru este de a crea politici care să reflecte contribuțiile ample din partea unei baze de factori de decizie cuprinzătoare.
Adesea, suntem întrebați cum a contribuit implicarea factorilor de decizie la elaborarea politicilor noastre de conținut. Iată câteva exemple:
1. INTERACȚIUNI BAZATE PE STEREOTIPURI NOCIVE
Ca parte a Politicii privind limbajul care incită la ură, Meta a creat o politică de eliminare a stereotipurilor nocive. Implicarea factorilor de decizie a ajutat echipa responsabilă cu politica privind conținutul să creeze un cadru pentru înțelegerea și abordarea acestor stereotipuri. Echipa noastră a consultat factori de decizie globali, inclusiv experți din mediul academic pe teme legate de limbajul care incită la ură, psihologi sociali, istorici și organizații ale societății civile, în domenii precum libertatea de exprimare. Factorii de decizie ne-au ajutat să înțelegem consecințele discriminării în istorie și rolul statutului de minoritate în crearea stereotipurilor. De asemenea, experții au subliniat faptul că stereotipurile nocive îi fac pe oameni să se simtă nesiguri în domeniul public și îi împiedică să participe în calitate de cetățeni.
2. LIMBAJUL CARE INCITĂ LA URĂ: ATACURI ÎMPOTRIVA PERSOANELOR VERSUS CONCEPTE
Politica noastră privind limbajul care incită la ură se concentrează asupra atacurilor împotriva persoanelor. În schimb, conform politicilor noastre, am permis, în general, atacuri împotriva conceptelor, ideilor, practicilor, credințelor și instituțiilor, cu scopul de a permite discuții ample pe marginea acestor subiecte. Totuși, am fost informați de factorii de decizie și de utilizatori că, în anumite situații, permiterea ca persoanele să critice și să atace o instituție sau un concept strâns legat de persoane ce au în comun o anumită caracteristică protejată poate duce la vătămare, inclusiv la violență și intimidare. Acest feedback ne-a determinat să inițiem dezvoltarea de politici în legătură cu această zonă a standardelor noastre privind limbajul care incită la ură. Am colaborat cu o gamă largă de cadre universitare și organizații ale societății civile, inclusiv cu experți în discursul periculos și prevenirea atrocităților, cu specialiști din domeniul drepturilor omului, cu psihologi sociali care studiază problemele identității personale, cu susținători ai libertății de exprimare și cu grupuri care reprezintă viziuni religioase și non-religioase asupra lumii. Politica noastră revizuită prevede că, în anumite circumstanțe, vom elimina „conținutul care atacă concepte, instituții, idei, practici sau credințe asociate caracteristicilor protejate, care pot contribui la vătămări corporale iminente, la intimidare sau la discriminare împotriva persoanelor asociate cu respectiva caracteristică protejată”. Consultă secțiunea Politicii noastre privind limbajul care incită la ură, care necesită informații suplimentare și/sau context pentru implementare.
3. ÎNȚELEGEREA ENTITĂȚILOR MEDIA CONTROLATE DE STAT
Pentru ca definiția politicii noastre privind entitățile media controlate de stat să fie în cunoștință de cauză, ne-am consultat cu experți globali specializați în mass-media, guvernanță și drepturile omului. Aceste informații au fost esențiale pentru a ne ajuta să înțelegem diferitele moduri prin care guvernele pot exercita control editorial asupra anumitor entități media. Am colaborat cu unele dintre cele mai importante voci din domeniul libertății presei, între care se numără Reporteri fără Frontiere, Center for International Media Assistance, European Journalism Centre, Universitatea Oxford, Center for Media, Data and Society (CMDS) de la Universitatea Central Europeană, Consiliul Europei, UNESCO, Global Forum for Media Development (GFMD), African Centre for Media Excellence (ACME) și SOS Support Public Broadcasting Coalition, pentru a numi câteva. Știm că autoritățile guvernamentale continuă să utilizeze mecanisme de finanțare pentru a controla mass-media, dar acest lucru nu spune totul. De aceea, definiția noastră a mass-mediei controlate de stat se extinde dincolo de simpla evaluare a controlului financiar sau a proprietății și include o evaluare a controlului editorial exercitat de un guvern.
4. EXPLOATAREA SEXUALĂ A ADULȚILOR
Factorii de decizie ne-au ajutat să elaborăm aspecte importante ale politicii noastre privind exploatarea sexuală a adulților. De exemplu, în dezvoltarea abordării noastre privind conținutul care identifică victimele adulte ale agresiunilor sexuale în cazurile în care susținătorii împărtășesc poveștile victimelor sau le amplifică vocile, am colaborat cu o gamă largă de cadre universitare și organizații ale societății civile relevante pentru această politică, inclusiv cu jurnaliști, specialiști în drept, grupuri feministe și activiste și ONG-uri pentru drepturile femeilor. Aceste interacțiuni ne-au ajutat să elaborăm o politică ce încearcă să dea o voce mișcărilor sociale și campaniilor de sensibilizare, respectând în același timp demnitatea și viața privată a victimelor.
5. COMBATEREA EXPLOATĂRII FIINȚELOR UMANE ȘI RESPECTAREA DREPTULUI SOLICITANȚILOR DE AZIL
Politica noastră privind exploatarea ființelor umane interzice de mult timp postarea de conținut ce oferă servicii de trafic de persoane. Cu toate acestea, politicile noastre au făcut anumite concesii pentru conținutul care solicită servicii de trafic. În 2021, ne-am revizuit abordarea împreună cu factori de decizie externi, între care se numără susținători ai drepturilor omului, experți în infracțiuni transfrontaliere, agenții ONU și ONG-uri, care au remarcat un compromis dificil: în contextul în care solicitările de servicii de trafic de persoane pot facilita acțiunile celor care folosesc în mod incorect platformele noastre pentru a abuza persoane vulnerabile, ștergerea unor astfel de postări poate împiedica persoanele să caute siguranță sau să-și exercite dreptul de a cere azil. În cele din urmă, experții ne-au ajutat să decidem că putem reduce riscurile de exploatare, respectând în același timp drepturile utilizatorilor noștri, prin actualizarea politicii noastre pentru a elimina solicitările de servicii de trafic de persoane și prin adăugarea unei pagini cu informații pentru eliminări. Această pagină, elaborată prin consultarea cu experți externi, conține detalii despre drepturile persoanelor în calitate de refugiați și solicitanți de azil și despre cum pot evita exploatarea.
6. INFORMAȚII DESPRE PROTOCOLUL PRIVIND POLITICA ÎN SITUAȚII DE CRIZĂ
În 2022, am publicat Protocolul privind politica în situații de criză (CPP), pentru a codifica răspunsul nostru în materie de politică de conținut în cazul unei crize. Pe baza unei recomandări din partea Consiliului de supraveghere, acest cadru contribuie la evaluarea situațiilor de criză ce pot necesita un răspuns specific din partea politicii. În elaborarea CPP, am consultat experți globali cu experiență în domeniul securității naționale, relațiilor internaționale, răspunsului umanitar, prevenirii conflictelor și drepturilor omului. Am analizat modul de consolidare a procedurilor existente și de includere a unor componente noi, cum ar fi criteriile de intrare și ieșire din criză. Factorii de decizie au contribuit la identificarea principalelor semnale care ar trebui folosite pentru a stabili dacă a fost atins pragul de criză. Factorii noștri de decizie globali au adus perspective din regiuni cu grade diferite de stabilitate politică. Per total, contribuțiile factorilor de decizie ne-au ajutat să ne asigurăm că protocolul pe care l-am implementat oferă răspunsuri mai oportune, mai sistematice și mai echitabile din partea noastră în timpul unei crize. Află mai multe aici și aici.
7. POSTĂRILE DE TIP „BRIGADING” ȘI HĂRȚUIREA ÎN MASĂ
Ca parte a abordării noastre de combatere a bullyingului și hărțuirii, ne-am implicat cu o gamă largă de factori de decizie afectați direct de bullyingul și hărțuirea în masă, inclusiv cu activiști pentru drepturile femeilor, reprezentanți ai comunității LGBTQI+, grupuri minoritare, jurnaliști, activiști pentru drepturile omului și persoane publice. De asemenea, ne-am consultat cu experți care studiază hărțuirea online și operațiunile de influență sponsorizate de stat, precum și cu apărători ai libertății de exprimare. Factorii de decizie au recunoscut că atât activismul legitim, cât și postările de tip „brigading” nocive pot prezenta aceleași comportamente online, cum ar fi raportarea în masă ori comentariile sau hashtagurile excesive. Prin urmare, ni s-a recomandat să ne axăm pe factorii specifici contextului pentru a diferenția astfel de cazuri de utilizare, concentrându-ne pe natura conținutului postat, impactul asupra victimei și potențialul comportamentului de a aduce prejudicii offline. Feedbackul primit ne-a ajutat să elaborăm prima versiune a politicii noastre privind postarea de tip „brigading” și hărțuirea în masă, parte a Politicii noastre privind bullyingul și hărțuirea.