Ratinguri de conținut utilizate de instituțiile de verificare a informațiilor

ACTUALIZARE 10 MAI 2024
Instituțiile de verificare a informațiilor pot să analizeze și să evalueze postările publice de pe Facebook, Instagram și Threads, inclusiv reclamele, articolele, fotografiile, clipurile video, reel-urile, conținutul audio și postările care conțin doar text.
În continuare sunt prezentate opțiunile de rating pentru instituțiile terțe de verificare a informațiilor, precum și exemple de conținut care prezintă probabilitatea de a se încadra în fiecare rating. Chiar dacă Meta stabilește aceste instrucțiuni de rating, instituțiile de verificare a informațiilor sunt cele care analizează și evaluează independent conținutul. Meta nu modifică ratingurile.

Conținut care nu se bazează pe niciun fapt real. Acesta cuprinde:
  • Citate false.
  • Afirmații imposibile sau care nu pot fi considerate o interpretare a unui fapt care a avut loc sau a fost declarat efectiv.
    • De exemplu, afirmația că avut loc un dezastru natural, când, de fapt, nu s-a întâmplat nimic de acest fel.
    • De exemplu, afirmația că o persoană a creat sau a brevetat ceva, deși nu s-a întâmplat așa ceva.
  • Teorii ale conspirației care explică evenimentele drept planuri secrete ale unor indivizi sau grupuri, care pot cita informații adevărate sau neverificabile, dar care prezintă o concluzie neverosimilă.
    • De exemplu, afirmația că o companie este implicată în secret în traficul de droguri, care are la bază o problemă fără legătură privind creșterea prețurilor.
    • De exemplu, afirmația nesusținută de dovezi că persoane din interiorul aparatului de stat sunt direct responsabile de un atac terorist ca să aibă un pretext pentru declanșarea unui război.
  • Conținut inventat provenit de pe site-uri web care pretind a fi agenții de știri reale.
  • Conținut foto, audio sau video care este autentic, dar care este prezentat ca dovadă a unui eveniment fără nicio legătură.
    • De exemplu, o fotografie autentică prin care se încearcă să se demonstreze că nu există pagube într-un oraș, dar care a fost făcută înainte de incident.
    • De exemplu, un clip video autentic prin care se încearcă să se demonstreze că o persoană își recunoaște fapta, dar, de fapt, persoana nu este cea incriminată.
    • De exemplu, prezentarea unei ordonanțe guvernamentale autentice, dar vechi ca și cum ar fi actuală, în condițiile în care o nouă ordonanță o contrazice pe cea veche.

Conținut foto, audio sau video editat sau sintetizat nu doar în ceea ce privește claritatea sau calitatea, în moduri care pot induce persoanele în eroare în legătură cu informații care nu se bazează pe fapte reale. Aici sunt incluse elementele media care sunt create sau editate digital, utilizând inteligența artificială (AI). De asemenea, sunt incluse îmbinarea elementelor media, dar nu a extraselor media (vezi evaluarea „Context lipsă”), prezentarea elementelor media într-un context fals (vezi evaluarea „Fals”) sau elementele media a căror metodă de creare sau editare digitală în sine nu este înșelătoare, dar elementele media conțin o afirmație falsă (vezi evaluarea „Fals”). Nu sunt incluse aici elemente media care utilizează etichete sau watermarkuri pentru transparență privind conținutul generat de AI-ul Meta ori metode de transparență non-Meta care denotă clar utilizarea AI, deși o postare poate fi eligibilă pentru o altă evaluare dacă include o afirmație separată de cea privind utilizarea elementelor media create sau editate digital. Această definiție include:
  • Conținut audio, video sau fotografii manipulate sau transformate.
    • De exemplu, schimbarea vitezei de redare a unui clip video pentru a modifica în mod înșelător calitățile oratorice ale unui vorbitor.
    • De exemplu, adăugarea unei imagini într-o fotografie autentică pentru a prezenta un lucru care nu s-a întâmplat în realitate.
  • Fotografii, conținut audio sau clipuri video sintetice, inclusiv elemente media create folosind inteligența artificială:
    • De exemplu: o imagine fotorealistă care prezintă un eveniment ce nu a avut loc.
    • De exemplu: un clip video care prezintă cum o persoană ar spune sau face un lucru pe care nu l-a spus sau făcut.
  • Conținut media editat în scopul de a omite sau a reordona cuvintele spuse de cineva, pentru a da o semnificație contrară respectivei declarații
    • De exemplu, excluderea cuvântului „nu” din declarația „Nu voi face X”.

Conținutul prezintă fapte inexacte. Acesta cuprinde:
  • Inexactități sau erori de calcul privind numere, date și ore, dar care pot fi considerate o interpretare a unei situații care a avut de fapt loc sau a unei declarații care a fost efectiv rostită.
    • De exemplu, declararea unui număr fals de persoane înregistrate la un eveniment sau care au participat la un eveniment.
    • De exemplu, calcularea eronată a costului unui program guvernamental.
  • Un amestec de afirmații-cheie adevărate și false, în care afirmațiile false nu predomină
    • De exemplu, o listă de câteva afirmații, unele adevărate, iar altele false.
    • De exemplu, un clip video care conține multe afirmații-cheie, unele adevărate, altele false.
  • Conținut prezentat ca opinie, dar bazat pe informații subiacente false.
    • De exemplu, susținerea unei schimbări de politică pe baza unor afirmații-cheie, dintre care una poate fi dovedită ca falsă.

Conținut care sugerează o afirmație falsă fără a o declara în mod direct. Acesta cuprinde:
  • Secvențe sau extrase din elemente media autentice care nu au fost modificate (a se vedea definiția ratingului modificat) sau prezentate într-un context fals (a se vedea definiția ratingului fals), dar care denaturează semnificația conținutului original, pentru a sugera o afirmație falsă. Aici nu sunt incluse secvențele dintr-un discurs autentic al unui politician (de exemplu, citate sub formă de text, clipuri video) (consultă definiția pentru politician).
    • De exemplu: o secvență video nealterată a unui grup care scandează că protestează pașnic, dar versiunea completă a clipului video arată că același grup instigă la violență.
    • De exemplu: asocierea unor fragmente de text autentice din discursul cuiva care schimbă, dar nu dă o semnificație contrară celor spuse de fapt.
  • Raportarea unei afirmații false făcute de un terț fără a pune la îndoială veridicitatea acesteia ( citiți mai multe despre regulile noastre privind raportarea afirmațiilor false care au fost făcute în altă parte).
    • De exemplu: o gazdă TV difuzează un interviu cu o sursă care face o informație dovedit falsă, iar gazda nu afirmă sau pune sub semnul întrebării veridicitatea afirmației.
  • Utilizarea de date sau statistici care sugerează o concluzie falsă.
    • De exemplu: utilizarea selectivă a datelor dintr-un studiu pentru a sugera o concluzie care nu a fost formulată în studiul respectiv.
    • De exemplu: evidențierea datelor corelate pentru a sugera un efect cauzal care este fals în mod verificabil

Conținut în care este folosită ironia, exagerarea sau absurditatea pentru a critica sau a obține mai multă vizibilitate, în special în contextul temelor sociale, politice și religioase, însă pe care un utilizator rezonabil nu-l va percepe imediat ca satiră. Acesta poate proveni de pe site-uri web care nu sunt clasificate clar sau care nu sunt foarte cunoscute ca fiind de satiră sau prezentate fără o clasificare clară. Conținutul evaluat drept satiră va include articolele instituțiilor de verificare a informațiilor pentru context suplimentar.

Conținut care nu cuprinde nicio informație inexactă sau înșelătoare.